Microbiomul aliatul nostru in lupta cu bolile

Microbiomul aliatul nostru in lupta cu bolile

Microbiomul sau microbiota umana reprezinta totalitatea microorganismelor din corpul uman. Fiecare om are un microbiom unic, adică este colonizat de o varietate mare de microorganisme (bacterii, ciuperci și viruși) care difera de la om la om. Conform estimărilor actuale numărul microorganismelor componente ale microbiomului uman ar putea fi și de aproximativ 10 ori mai mare decât cel al celulelor proprii.

Un numar relativ mic de microorganisme cauzeaza boli, cele mai multe sunt esentiale pentru sanatatea noastră. Bacteriile intestinale ar putea juca un rol în orice, de la somn la modul în care ne confruntăm cu stresul. Bolile cronice cum ar fi obezitatea, bolile inflamatorii intestinale, diabetul zaharat, sindromul metabolic, ateroscleroza, ciroza și carcinomul hepatocelular au fost asociate cu microbiomul uman.

Intestinele conțin cea mai mare parte din microbiomul uman. Acesta produce vitamine ( B12, K, etc), vitamine, care nu sunt produse de organismul uman. Microbiomul intestinal ajută de asemenea la digestia alimentelor producand enzime pe care nu le fabrica organismul nostru, au rol de detoxifiere și totodata formeaza un scut de protecție pentru pereții intestinali împotriva atacurilor agenților patogeni.

Bacteriile benefice din intestinele noastre sunt in proportie de aproximativ 20%, cele daunatoare in aproximativ 30%, restul de 50% sunt intermediare. Bacteriile intermediare devin fie benefice fie daunatoare in functie de modificarile de mediu. Pentru o viata sanatoasa trebuie sa traiesti si sa te hranesti astfel incat sa impiedici bacteriile intermediare sa devina "rele".

Profesorul Tim Spector, epidemiolog de la King's College din Londra a declarat: „Când mănânci, nu îți hrănești doar corpul, ci hrănești bilioanele de microbi care trăiesc în interiorul intestinului tau ".

Laboratorul european de biologie moleculara din Heidelberg, Germania a constatat existenta a trei "tipuri", numite enterotipuri, de microbiom la om. Fiecare dintre aceste "tipuri" prezinta o alta proportie a speciilor de bacterii intestinale. Se pare ca inca din frageda copilarie fiecare om este colonizat la intamplare de diferite specii de microbi intestinali. Fiecare enterotip are caracteristicile sale, astfel enerotipul 1 fabrica mai multe enzime necesare producerii vitaminei B7 (biotina) pe cand enterotipul 2 fabrica mai multe enzime necesare producerii vitaminei B1 (tiamina).

Studii stiintifice de data recenta arata ca:

  • Bacteriile "bune" din intestinele noastre ajută la reglarea metabolismului nostru.
  • Mentinerea sanatatii microbiomului intestinal prin utilizarea suplimentelor probiotice si prebiotice poate intarzia debutul bolilor cronice marind durata de viața.
  • Microbiomul oamenilor sanatosi, spre deosebire de cei bolnavi, este foarte diversificat.
  • Dieta din tarile occidentale, foarte bogata in grasimi si in zaharuri, modifica foarte mult microbiomul normal.
  • Curatenia exagerata, antibioticele si mancarea procesata dauneaza microbiomului nostru.

Un microbiom diversificat poate fi realizat prin:

1. Creșterea aportului de fibre din hrana.

Aportul prin nutritie ar trebui să fie mai mare de 40 g pe zi de fibre, ceea ce înseamnă aproximativ dublul mediei curente.

2. O dieta compusa din cât mai multe tipuri de fructe și legume și totodata potrivita sezonului.

Soiul de fructe și legume poate fi la fel de important ca și cantitățile, deoarece substantele și tipurile de fibre din compozitia acestora variaza și fiecare constituie hrana pentru alti microbi.

3. Alegerea legumelor cu fibre mari

Exemple bune sunt napul porcesc (topinamburul), anghinarea, prazul, ceapa și usturoiul, care conțin concentratii mari de inulina (o fibră prebiotică). Unele legume, cum ar fi salata, au o valoare scăzută a fibrelor sau a nutrienților.

4. Alegerea alimentelor și băuturilor cu conținut ridicat de polifenoli

Polifenolii sunt antioxidanți care acționează ca și combustibil pentru microbi. Exemple sunt nuci, semințe, fructe de padure, ulei de măsline, cafea și ceai, în special ceaiul verde.

5. Hrana bogata in alimente fermentate care conțin microbi vii precum si cantitati mari de enzime.

Opțiunile bune sunt iaurtul fără zahăr, din lapte nefiert sau din culturi lactice vii, kefirul, brânzeturi fermentate din lapte crud, varză acră, castraveti murati in saramura și unele produse pe bază de soia, cum ar fi sosul de soia.

6. Evitarea îndulcitorilor artificiali cum ar fi aspartamul, sucraloza și zaharina.

Acestea perturbă metabolismul microbilor și reduc diversitatea florei intestinale - în studiile pe animale acest lucru a dus la obezitate și diabet. Evitati alimentele procesate, deoarece și acestea alterează metabolismul microbilor.

8. Petrecerea a mai mult timp în mediul rural

Persoanele care trăiesc în zonele rurale au microbiom mai bun decât locuitorii orașelor. Grădinăritul și alte activități în aer liber sunt benefice pentru microbiom.

9. Animale de companie

Studiile au arătat că persoanele care au câini au o diversitate microbiană mai mare.

10. Evitarea antibioticelor și a altor medicamente

Antibioticele distrug atât microbii buni și cât și patogenii și pot trece săptămâni pentru refacerea microbiomului alterat, deci nu le luați decât dacă aveți stricta nevoie de ele. Chiar și medicamentele obișnuite precum paracetamolul și antiacidele pot interfera cu microbii.

11Fără exagerari in igienă

Curatenia exagerata, utilizarea excesivă a sapunului, a sampoanelor precum si a sprayurilor antibacteriene afecteaza microbiomul nostru.

12. Consumarea unor alimente cat mai putin procesate

Alimentele mai putin procesate au un continut mic sau chiar sunt lipsite de conservanti, coloranti si alte adausuri, contribuie la sanatatea microbiomului si in final a noastra.

În secolul al IV-lea în China, medicul Ge Hong a creat un tratament pentru diaree. Se numea „ciorbă galbenă” și era un bulion obtinut din fecalele unei persoane sănătoase.

Dr. Jessica Allegreti de la Universitatea Harvard sustine că în infectiile foarte dificil de tratat cu bacteriile Clostridium Difficile, transplantul de microbiote fecale (FMT) au o rată de vindecare de 80 până la 90%, de foarte multe ori cu doar un singur tratament. 

Cercetările publicate recent în revista Gut indica faptul ca varietatea bacteriilor din intestin (compozitia microbiomului), pot influența severitatea COVID-19, precum și amploarea răspunsului sistemului imunitar la infecție.

De câțiva ani se aplica si în Romania, transplatul de fecale (bacterioterapia) de la oameni sanatosi la cei bolnavi prin care microbii proveniti de la oameni sanatosi refac flora intestinala a omului bolnav.  Boli ce au putut fi vindecate cu acest tratament: infecții cu Clostridium difficile, unele forme de colita.

 Cercetările legate de microbiom sunt încă la început. Este posibil ca în viitor unele microorganisme sa fie folosite pentru tratarea multor boli, inlocuind antibioticele utilizate astazi pentru distrugerea bacteriilor patogene.

 

Taguri:

Comentarii