Nutritia si sanatatea sunt legate intre ele mai mult decat se crede

Nutritia si sanatatea sunt legate intre ele mai mult decat se crede

Nutritia, prin cantitatea si calitatea hranei, are un rol foarte important pentru mentinerea sanatatii noastre. Puțini oameni știu că majoritatea bolilor de care suferim sunt cauzate de nutritie. Astfel aproximativ 80% din boli sunt legate de dieta necorespunzătoare. Abundența de astăzi a alimentelor supra procesate, cu calorii multe și cu conținut scăzut de nutrienți este responsabilă pentru multe boli.

Sanatatea noastră se poate îmbunătății prin formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, prin asigurarea în primul rând a necesarului zilnic de nutrienti precum si a unei alimentatii echilibrate. Fiecare om are nevoie de o cantitate minima din fiecare dintre nutrientii: proteine, grăsimi, carbohidrati, vitamine, minerale și nu în ulimul rând de enzime precum și de apa. De asemenea trebuie avut in vedere si asigurarea necesarului caloric.

O cantitate insuficienta de nutrienti cauzeaza carente alimentare și declanseaza slabirea capacitatii de apărare a organismului în fata bolilor.

Pe parcursul unei zile un adult sănătos are nevoie in medie de 6 pahare (200 ml / pahar) de apa.

Societatea Germana pentru Nutritie (DGE) recomanda ca dieta zilnica sa conțină: 50% carbohidrati, 35% grasimi și 15% proteine. De asemenea dieta zilnica trebuie sa mai conțină vitamine, minerale și enzime. Doar dacă toate substanțele nutritive sunt incluse într-un raport corect în dietă, alimentele sunt complete și sănătoase.

Carbohidratii contin zaharuri și sunt sursa principala de glucoza asigurand energia necesara organismului. Provin din alimente de origine vegetala (fructe, cereale si legume) și din alimente de origine animala (lapte și produse lactate).

Proteinele contin aminoacizi și sunt necesare organismului pentru producerea tesuturilor, hormonilor, anticorpilor si enzimelor. Provin atât din alimente de origine animala (carne, ouă, lapte, etc.) și din cele de origine vegetala (soia, fasole, cereale, etc.).

Grasimile contin acizi grasi și sunt necesare pentru dezvoltarea normala a creierului, ca sursa de energie și pentru crestere. Provin din alimente de origine animala (carne grasa, unt, lapte integral, etc.) și din cele de origine vegetala (uleiurile de: măsline, soia, floarea soarelui, palmier, nuca de cocoș, etc.).

Vitamine și minerale sunt micronutrienti esentiali pentru viata. Provin din alimente de origine vegetala (fructe, cereale si legume) și din alimente de origine animala (ouă, lapte, carne, etc.). Prin fierberea, coacerea sau frigerea alimentelor vitaminele sunt în mare parte descompuse.

Enzimele au un rol crucial in digestia alimentelor, în descompunerea hranei precum și în furnizarea energiei celulare si în refacerea tesuturilor, lipsa lor cauzand moartea. Se găsesc în fructe si legume crude, muraturi, etc. Prin fierberea, coacerea sau frigerea alimentelor enzimele sunt distruse aproape în totalitate. Enzimele sunt pe deplin active in prezenta vitaminelor B, C, E precum și a zincului.

Consum de alimente pentru un adult sănătos:

  • Zilnic 5 porți de fructe și legume proaspete (o porție = o mana).
  • Zilnic 4 portii de carbohidrati (pâine integrala, cereale integrale, cartofi, orez).
  • Produse lactate, 3 portii pe zi (kefir 150 ml, iaurt 150 g, brânza 30 g).
  • Peste gras, 3 portii pe săptămâna.
  • Carne slaba, 300-600 g pe săptămâna (pui, curcan, vita macra).
  • Grăsimi / uleiuri, 2 portii pe zi (o porție =1,5 - 2 linguri),mai ales uleiuri vegetale (de măsline, răpită, floarea soarelui obtinute prin presare la rece).

Studiile moderne privind nutriția au arătat că următoarele boli au legătura cu alimentația noastra:

1. Cariile dentare.

2. Tulburari musculo-scheletice, așa-numitele bolile reumatismale, osteoartrita și artrita, leziunile spinării și ale discului.

3. Toate bolile metabolice (obezitatea, diabetul, afectiuni ale ficatului, calculi biliari, pietre la rinichi, gută).

4. Cele mai multe boli ale organelor digestive (constipația, ale pancreasului, maladiile intestinului mic și gros, tulburările digestive).

5. Afecțiuni cardio-vasculare (arterioscleroza, atacul de cord, hipertensiuneaaccidentul vascular cerebral și tromboza).

6. Lipsa de apărare la infecții, care se manifestă prin inflamația căilor respiratorii, așa-numitele răceli.

7. Majoritatea așa-numitelor alergii.

Este important să știm că oamenii au nevoie de mult mai puține proteine decât se presupunea anterior și cu toate acestea astăzi în Germania de exemplu se mănâncă aproximativ de opt ori mai multă carne decât cu o sută de ani în urmă. În 1890, consumul anual de carne pe cap de locuitor era de 12 kg, iar în 1990 s-a ajuns la 107 de kilograme de carne. Aceast exces de proteine contribuie în mod semnificativ la creșterea accentuată a afecțiunilor locomotorii (artrita, osteoartrita, deteriorarea discului coloanei vertebrale, articulații). În Germania, astăzi se numără mai mult de 20 de milioane de pacienți cu reumatism, devenind practic o epidemie publică.

Cele patru feluri de alimente de evitat sunt:

1.Produsele de patiserie.

2.Toate produsele zaharoase.

3.Toate grăsimile rafinate (margarine, uleiuri comestibile).

4.Toate sucurile din fructe și legume comercializate in magazine.   

O serie de produse alimentare consumate astăzi au pierdut din calitățile nutritive. Astfel, laptele pasteurizat, care se încălzește la 70 - 80 °C pentru a ucide bacteriile, nu mai are valoarea integrală a laptelui crud, iar laptele H folosit pe scară largă astăzi este încălzit la 150 °C. Nu este doar proteina denaturată, ci și o pierdere semnificativă de vitamine.

  Mâncăruri care ar trebui consumate zilnic sunt:

1.Paine din faina integrala și/sau cereale integrale (sub forma de musli).

2.Legume și fructe proaspete.

3.Grasimi naturale (unt, smântână și uleiuri nerafinate, presate la rece).

Alimentatia trebuie să fie diversificata pentru evitarea intolerantelor alimentare care cauzeaza disfunctii digestive (balonare, dureri abdominale difuze, diaree, constipatie, greață) și de alta natura.

Obezitatea este o problemă obișnuită în societatea de astăzi. Peste jumătate dintre europeni au fost supraponderali în 2014.

La multe persoane ingrasarea nu are cauze genetice. Pe lângă alimentatia nesanatoasa mai pot contribui la ingrasare și alți factori cum sunt:

- Mancatul seara la ore tarzii deoarece metabolismul din timpul zilei se modifica seara cauzand ingrasare.

- Lipsa de miscare. Este puțin cunoscut faptul ca orice activitate care implica mișcare cum ar fi mersul pe jos (mersul la locul de munca, plimbari, mersul la cumpărături, etc.) sau activitățile casnice (efectuarea curateniei, etc.) contribuie la arderea caloriilor în aceeași masura ca și activitatea de la sala de fitness.

 

Taguri:

Comentarii